1989 - inainte si dupa ! Options

[316i]

Da. Eu oricum raman la parerea mea dintotdeauna. Cu prima ocazie reala voi emigra.
Dageaba orasul este frumos sau de cacat daca nimic, niciodata, nu se va schimba. Aici incepand cu clasa politica, in fond de acolo pleaca tot.
Oamenii sunt prea ingusti, prea salbatici si majoritatea prea batuti in cap. Asta nu e ceva care se schimba intr-un an, doi, trei.
Uitati-va la toate tarile care sunt la un cu totul alt nivel (Germania, Austria, SPANIA, inclusiv Ungaria, etc.). Toate au plecat din componenta unor imperii care au avut si zile _bune_ dar si razboaie pe masura in urma carora s-au schimbat multe. Nu de la o tara de 3 lei care intotdeauna s-a dat dupa cel mai tare la ora respectiva.

[Zom]

hai sa va povestesc eu cateva lucruri traite.

am destul de multi ani peste 20 ca sa imi amintesc foarte bine cum mergeam la scoala si la liceu si stateam cu paltoanele pe noi si ne chinuiam sa scriem cu manusi in maini. aveti idee cam cum eram dupa 5-6 ore de stat in banca, iarna, cu temperaturi inauntru egale cu cele de afara ? doar ca atunci chiar invatam.
parintii mei au fost si sunt din categoria oamenilor considerati fraieri. adica isi vedeau de munca, nu stiau sa se descurce la magazin, sa faca rost de mancare pe sub mana. asa ca macaroanele cu branza erau de baza. si tacamurile de pui.
inainte de craciun se aduceau la alimentara portocale. sau ciocolata. sau pui. venea un camion la singura alimentara dintr-un cartier cu vreo 20 de blocuri mari, cu foarte-foarte multe apartamente. cand camionul ajungea la alimentara, sa descarce, era deja urmat de o mare de oameni. ma treceau fiorii cand o auzeam pe bunica-mea strigandu-ne pe mine si pe frate-meu sa ne echipam rapid si sa fugim la coada. nu stiam ce e in camion pana nu incepeau sa descarce, dar tot cartierul era la o coada de forma unei gramezi. se vindea in spatele alimentarii, printr-o ferestruica taiata in usa metalica bine ferecata. stateam ore intregi cu speranta ca "vom prinde" si noi ce se dadea acolo. de multe ori plecam cu nimic. si oricum, se dadea cu portia. un kil de portocale/o ciocolata/un pui.

inghesuiala aia in care erai strivit la propriu mi-a ramas in minte. de asta nu suport mijloacele de transport in comun. de asta nu imi place sa merg in mall-uri. ma ia ameteala. cica se cheama agorafobie (opusul claustrofobiei).

ce sa va mai spun ? cat de mult mi-am dorit o rochita de catifea pentru banchetul de la sfarsitul clasei a 8-a ? mi-a dat bunica bani sa imi iau catifea. nu am gasit.

nu gaseai nimic daca nu stiai pe cineva care sa stie pe cineva... si atunci oricum iti era teama sa nu se afle de unde ai facut rost.

femeile faceau chiuretaje in locuri greu de imaginat, cu spaima imensa de a nu se afla. "operatiile" nu le faceau medici, pentru ca ar fi riscat prea mult. singura metoda de contraceptie era abstinenta. restul, faceau copii. cu ghiotura.

ah, si mai frivol, asa, sapunul cheia care mirosea a sapun de rufe era de baza. cand caseai sapun cu aroma de mar verde erai tare! nu mai suport aroma de mar verde. singurul sampon era cel cu urzica. deodorant farmec total ineficient (solutia de bicarbonat cu spirt era de baza daca nu voiai sa puti)

mama si ce smechere erau tricourile chinezesti care se deformau dupa 2 spalari! si pantofii chinezesti de panza, cu talpa de paie de orez. nu aveau nici o forma, dar erau in toate culorile!

daaa, era minunat pe vremea lui ceausescu! cei care cred asta si nu au trait-o nu ar rezista nici o luna, credeti-ma.

trebuia sa fii smecher rau ca sa o duci bine pe vremurile alea, dar erai in permanenta paralizat de frica, oricat de smecher ai fi fost.

a, au fost si ai mei intr-o excursie in rdg. au dat cu subsemnatu' la greu si inainte sa plece si dupa ce s-au intors. au adus o sticla de pespsi. a fost foarte bun.