sigur pt ca aerul este in contact cu janta si cu anvelopa
dar de unde a aparut aceasta dilema

ia gandeste-te cauciucul e rece si ce se intampla cu aerul cand acesta se incalzeste de la frecarea anvelopei

Si cum e cu azot in roti?
Cu aer stiu cum e, in functie de temperatura presiunea e mai mare sau mai mica in roti. Imi dau seama vazand ca difera viteza pe bord in functie de temperatura in treapta a 4-a la 2000 RPM. Cu azot cum e?

Ca sa gasesti pe cineva specializat si sa iti dea un raspuns concret aici pe forum nu cred ca o sa existe sau cine stie,dar aceasta explicatie face parte din fizica si cum toti am facut fizica la scoala putem avea pareri bazate pe cunostintele proprii inbinate cu logica fiecaruia,ca sa trecem la subiect e invartit se invarte dar nu va ajunge niciodata la turatia rotii,aerul din interoir va fi antrenat de asperitatile suprafeteti interioare a anvelopei si va avea o oarecare viteza de rotatie mult mai mica cu cea reala a rotii,ao putea face un experiment sa iei un furtun sa zicem mai gros de stropit gradina si transparent in care ai putea sa introduci fum dupa care unesti capetele ,formezi un cerc il pui pe o janta de bicicleta si il invarti si sa ne spui si noua rezultatul

Sunt de acord cu aceasta "teorie".

este posibil ca in practica ,cu cat te apropii de suprafata jantei adica de o rara mai mica si un cerc format mai mic acili viteza sa fie mai mica decat cea de linga suprafata interioara a partii de rulare,ca si concentratia de aer sa difere din cauza faptului ca acel volum de aer are o masa care este supus fortei gentrifige si atunci particulele mai grele din acel volum sa stea concentrate pe partea interioara a partii de rulare.Sa nu credeti ca am facut un experiment ceva ,este pura logica de a mea imbinata cu ce stiu din fizica

Destul de putin probabil, intrucat aerul are o anumita vascozitate. In plus, in zona petei de contact a pneului cu solul, comprimarea si apoi decomprimarea pneului induce si o componenta de perturbare pe normala la suprafata interioara a pneului (de-a lungul razei rotii), care provoaca o miscare a aerului si o turbulenta pe aceasta directie, care combinata cu vascozitatea aerului, pune in miscare intreaga masa a aerului.
In plus, aerul are inertie mica, deci nu are motive prea mari sa se opuna miscarii.

Well, e o teorie

Mi se pare destul de logic ca _toate_ moleculele sa fie antrenate in miscare, deoarece atomii prezinta legaturi intre ei si nu exista o zona tampon unde sa se produca o rupere a lantului atomic.Cel mult se poate intampla ca aerul din apropierea asperitatilor (adica din apropierea peretilor de cauciuc) sa se miste cu o viteza mai mare decat cel aflat mai aproape de mijlocul distantei dintre pereti.
Just my 2 cents. :-D

Eu zic ca ai inceput toltal gresit teoria ta

Si am sa spun si de ce:
-apa se invarte nu sta pe loc,ca nu se misca in pahar e altceva dar se invarte
-la fel de usor se poate testa daca se invarte aerul cu o sticla si ceva fum de tigara daca vrei :unibrow:

da...se invarte...sa-ti si explic dc...aerul este compus din gaze si particule de diverse dimesiuni......miscarea rotii genereaza o fortza centrifuga in interior...se intampla aceeasi treaba ca in masinaria din parcul de distractii, in care te bagi si se invarte pana te "lipeste de perete si te ridica in sus"...sau, in cazul meu, dai la boboci...e cam aceasi treaba se intampla si cu aerul..sau alt exemplu...cand rotesti bratzul prin aer...produci turbulente..si generezi o perturbare a aerului...un efect de ventilatie..cam acelasi efect produce si anvelopa in cazul aerului din interior...pt ca acesta adera la peretzii cauciucului...din cauza ca adera...cauciucul odata incalzit...transmite caldura la moleculele din aer..si are loc un transfer de caldura "din aproape in aproape"...producand astfel incalzirea aerului din cauciuc si automat o crestere a presiunii din anvelopa...dc creste presiunea in anvelopa?...pt ca cresterea temperaturii mareste viteza de miscare Browniana a moleculelor din aer...cresc distantele inter-moleculare...si are loc o crestere a presiunii...din acest motiv se recomanda corectarea presiunii in cauciuc atunci cand acesta e rece...si nu cald...cam atat...

pe de alta parte, conform efectului Coanda, cind cauciucul incepe sa se invirta, aerul are tendinta sa se apropie de "peretele invecinat in miscare" - si inevitabil (parerea mea) va incerca sa urmeze miscarea de rotatie a anvelopei .. oricum, datorita inertiei, cind acceleram aerul se va invirti mai incet decit roata, si invers cind frinam (iar parerea mea ..)
se poate vedea foarte usor daca un fluid urmeaza o suprafata in miscare plimbind o placa prin cada : placa va antrena un curent in jurul ei, determinind miscarea apei ..

teoria lui george mi se pare valabila, cu o completare: la un moment dat aerul poate ajunge sa se invarta aproape cu viteza rotii. Ganditi-va ca in timpul invartirii rotii nu exista forte care sa impiedice rotatia aerului (in afara de acea turbulenta enuntata de Robert). In rest exista doar fortele de frecare care forteaza aerul sa se invarta, deci ii imprima o miscare accelerata, ajungand intr-un final la viteza de rotatie a rotii.

Care sunt acele forte de frecare?
1. frecarea dintre suprafetele solide (anvelopa si janta) si aerul in contact cu ele.
2. frecarea aer-aer care provoaca propagarea miscarii catre aerul aflat in centrul "tubului"

Bineinteles ca putem vorbi in continuare de turbulentele provocate de asperitatile suprafetelor solide, putem vorbi chiar si de turbulentele provocate de frecarea aer-aer (particule de aer invecinate, care se misca cu viteze diferite) dar aprofundam prea mult, iar in final ajungem tot la concluzia ca pe ansamblu, dupa un interval sufucient de timp, aerul va avea viteza apropiata de cea a rotii.

n-am citit sa fi luat cineva in calcul forta centrifuga. la plecarea rotii de pe loc, aerul poate avea tendinta sa stea, si atunci moleculele vor avea tendinta sa se deplasaze spre "spate" (la plecare inainte). astfel, o parte a aerului se va deplasa prin partea de sus a anvelopei iar o parte (aprox. jumatate) se va deplasa prin parte de jos. cele doua fluxuri se reintalnesc in partea din spate a anvelopei.
concluzia: deplasarea aerului este haotica, cel putin la plecarea de pe loc.

tare
Si uite asa abearam pana iesim la pensie cand scoatem o teorema pe care au demonstrat-o unii in secolul trecut. Mai bine facem o vizita la fac. de Fizica.

Cred ca l-a terminat facultatea pe el.

Io zic ca nu se invarte..
Forta "tare" de interactiune dintre molecule este infinit mai puternica decat forta centrifuga sau cea de frecare.. poate doar daca invarti roata cu o turatie infinita sa obtii ceva, ceva