E30 - 325i - Drift Car, Under Construction Options

[bartro]

Aici sunt 2 fenomene:
1. Energia kinetica rotativa: http://en.wikipedia.org/wiki/Rotational_energy ( de pus in miscare e mai greu roata de camion, dar odata pus in miscare e mai greu de oprit, asa functioneaza si volanta. La masini de performante sa mai da si jos greutate din volanta ).
2. Conservation of angular momentum http://en.wikipedia.org/wiki/Angular_momentum (de ce tie mai greu sa rotesti ghidon la bicicleta cand mergi mai repede).

Methoda 2 este folosit la gyroscop http://en.wikipedia.org/wiki/Gyroscope si a fost folosit pentru a dovedi ca pamantul sa roteste de catre Foucault http://en.wikipedia.org/wiki/L%C3%A9on_Foucault

This post has been edited by bartro: Feb 6 2009, 10:53 AM

[uwe]

mi se pare ffff. amuzanta discutia....

totusi cauciucurile de spate in maxim 10 min. ajung la ghena...
pui ce gasesti 14...15 ce mai conteza cat mai carnoase sa fie sa tina cat mai mult....

[Ciupanezu]

Ba da, e vorba de energie.
De exemplu cand te duci in Carrefour iti e mult mai usor sa te plimbi cu caruciorul gol decat daca pui 2 baxuri de bere in el.
O roata mai mare are alta "inertie" decat una mica.
De exemplu, daca ridici masina pe cric iti va fi destul de usor sa rotesti roata cu mana decat daca ai ridica un camion si ai incerca sa ii rotesti roata cu mana . Si asta pentru ca roata de camion are masa mai mare si diametrul mai mare.
Alt exemplu: daca ai 2 roti de mase egale, dar una cu diametrul de 40cm si una cu diametrul de 80cm iti va fi mult mai usor sa o pui in miscare pe cea de 40 decat cea de 80 . ( tinand cont ca incerci sa le rotesti de la 10cm fata de centru ) .
Alt exemplu : mergi cu bicicleta cu 20 km/h . Iti este usor sa misti ghidonul stanga-dreapta . Daca mergi cu 80 km/h iti va fi muuult mai greu sa misti de ghidon, si asta pentru ca roata acumuleaza energie.
Alt exemplu: titirezul. Asta cred ca e cel mai bun exemplu. Titirezul cu cat se roteste mai repede cu atata este mai "stabil". Cans viteza lui unghiulara scade, el se va dezechilibra si va pica .
Sper sa fi inteles si sa imi dai dreptate.

Inca o data, repet, sunt multi care monteaza rotile dupa "ureche", pun roti mai mari doar pentru ca arata mai bine.
ps: eu am avut pe masina 195.50r16 ... acelasi diamtru ca cel din talon . Dar erau mai putin confortabile decat 205.55r15 .

Dacă pui 2 baxuri de bere în carucior va creşte greutatea, sau tu pui roţi mai mari şi la caruciorul de Carrefour?

Cred că n-ai înţeles ce am zis.
Nici nu se pune problema să pui jante mai mari în diametru, e o prostie imensă.
Ideea este că dacă ai jante pe 17 de aproape acelaşi diametru ca cele pe 15, vei face cercuri la fel de uşor.
Există o diferenţă de greutate între nişte jante pe 15 şi unele pe 17 însă dacă maşina este cât de cât puternică, această diferenţă nu este sesizabilă.

Aici sunt 2 fenomene:
1. Energia kinetica rotativa: http://en.wikipedia.org/wiki/Rotational_energy ( de pus in miscare e mai greu roata de camion, dar odata pus in miscare e mai greu de oprit, asa functioneaza si volanta. La masini de performante sa mai da si jos greutate din volanta ).

Atâta timp cât roţile sunt de diametru apropiat şi de greutate apropiată, degeaba mai vorbim de energie cinetică rotativă.

[bartro]

Atâta timp cât roţile sunt de diametru apropiat şi de greutate apropiată, degeaba mai vorbim de energie cinetică rotativă.

La roti da. Distributie de greutate cred ca nu difera mult. Vroiam sa adaug o nota teoretica la discutia.
Cu roti mai mici totusi ar trebui sa ajunge o forta mai mare pe asfalt, cuplu pe planetarea ramana la fel, iar cu diametru de roata mai mica rezulta forta mai mare pe asfalt. Normal ca nu e ce a fost intentionat de producator, dar titlu tipicul fiind 'drift car' cred ca justifica sa ignoram spec-uri de fabrica.

[Ciupanezu]

De la cărucioare de Carrefour la energie cinetică e ceva distanţă.

Oricum nu e o problemă că are jante pe 17.
Merge cu ele pe stradă şi apoi montează unele pe 15 din tablă.

Eu zic că nici unul dintre cei care fac drift-uri pe la noi nu s-a gândit la energie cinetică, greutate a jantelor, etc.
Pneurile pe 15 sh sunt mai ieftine decât cele pe 16 sau 17, acesta este motivul.

[bartro]

Pneurile pe 15 sh sunt mai ieftine decât cele pe 16 sau 17, acesta este motivul.

Corect
si totusi fix la carucior sa aplica si energia cinetica. Franeaza greu, caruciorul plin.

[Ciupanezu]

Adevărat.

Dar dacă îmi pun eu jante pe 15 în loc de jantele pe 18, sunt absolut sigur că nu voi frâna mai bine.

Diferenţele se simt la demaraj şi la viteză maximă.
Cu jante mari pierzi un pic la demaraj dacă jantele sunt mai grele decât cele anterioare dar câştigi la viteză maximă.

This post has been edited by Ciupanezu: Feb 6 2009, 12:08 PM

[Silviu]

Dar dacă îmi pun eu jante pe 15 în loc de jantele pe 18, sunt absolut sigur că nu voi frâna mai bine.

Cu 205.50R15 vei avea frane mai bune decat cu 205.55R16 .

Sunt la fel de sigur ca si tine .

[ionusunt]

una peste alta, rlg-eule merge cazanu? i-ai dat de cap?

PS: nu arunca banii pe lucruri inutile( jantele de 17" )

[Ciupanezu]

Cu 205.50R15 vei avea frane mai bune decat cu 205.55R16 .

Sunt la fel de sigur ca si tine .

De ce?

Ai auzit de efectul placebo?

[Silviu]

Da am auzit de placebo.

De ce?

Uoffffffff, hai sa nu o luam de la capat! Vad ca tu o tii pe a ta, eu o tin pe a mea; tu nu ai dreptate, eu am.
Sa nu mai stricam topicul omului.

[Ciupanezu]

Păi nu are nici o logică afirmaţia ta.

Pe ce te bazezi?
Ai vreun argument?

Nu stricăm nici un topic, e o discuţie cu subiect tehnic şi suntem pe un forum auto.

Dacă te referi la energia cinetică, eu am spus că trec de pe 18 pe 15 sau 16 fără să măresc diametrul roţii iar diferenţa de greutate este mică.

[Silviu]

Bine... inca o data incerc sa iti demonstrez ca am dreptate .

De data asta am facut o schema.

Se dau aceiasi coeficienti de franare dintre roata MARE si sol si dintre roata mica si sol; la fel si dintre discuri si placute...

In cazul de fata automobilul se deplaseaza spre stanga DATORITA fortei de frecare dintre cauciuc si asfalt. Asta e pentru cine nu stia. De aceea pe gheata nu poti pleca la fel de repede ca de pe asfalt.
Deci cand automobilul se deplaseaza spre stanga forta de tractiune este orientata spre dreapta iar forta de frecare spre stanga. Si astfel automobilul se deplaseaza .

Cand franezi cuplul de franare este orientat spre stanga iar forta de frecare te incetineste. Invers ca atunci cand autovehiculul e in accelerare .

Pana aici e simplu si logic .

Tu daca vrei sa imprimi o decelerare cat mai mare a masinii trebuie ca practic Ff sa fie cat mai mare . Dar practic Ff' te incetineste. Adica degeaba ai tu frane super-bune pe gheata, pentru ca Ff' pe gheata va fi foarte mic si masina nu va decelera foarte repede .

Clar pana aici ?

Ff creeaza un cuplu : Ff x D . Cuplul acesta "M" trebuie "invins" de catre cuplul creat dintre placute si discuri notat "m" .
Daca cuplul m este mic ( de exemplu apesi frana foarte usor ) atunci si cuplul M va fi mic si prin urmare masina va avea o decelerare mica .
Daca realizezi un cuplu foarte mare ( apesi pedala pana la fund ) atunci cuplul va fi foarte mare, Ff va fi foarte mare, roata se va bloca .

ok ?

Acum urmeaza comparatia dintre cele 2 roti .
La roata mica bratul fortei dintre placute si disc este aproape la fel de mare ( numai in desen ) ca bratul fortei dintre cauciuc si asfalt, sa zicem spre exemplu 1/2 .
Deci drept urmare pentru a realiza o forta de franare de 400 dintre guma si roata, forta de franare ce trebuie aplicata pe disc ( Fd ) va fi 400x 2/1 = 800 .
Acum dam jos roata mica si o montam pe cea mare . Raportul respectiv se schimba, sa zicem ca ajunge la 1/3 .
Vrem sa franam cu Ff=400, la fel ca in cazul precedent. Acum va trebuie sa ajungem la un Fd= 400 x 3/1 = 1200 .

Adica pentru a frana la fel ca cu roata mica, la roata mare trebuie sa aplicam o forta mai mare pe disc, adica sa apasam mai tare pe pedala de frana, adica presiune mai mare, adica caldura mai multa, adica discurile se vor incalzi mai repede, adica vom ramane fara frane mai repede .

Acum sper ca am lamurit problema.
Daca nici acum nu intelegi/nu ma crezi... cere-i un profesor de fizica sa iti explice.

Attached thumbnail(s)

 

[Vlad_RLG]

una peste alta, rlg-eule merge cazanu? i-ai dat de cap?

PS: nu arunca banii pe lucruri inutile( jantele de 17" )

M-am saturat frate de tablele astea... trebuia sa mai schimb ceva

Bine... inca o data incerc sa iti demonstrez ca am dreptate .

De data asta am facut o schema.

Se dau aceiasi coeficienti de franare dintre roata MARE si sol si dintre roata mica si sol; la fel si dintre discuri si placute...

In cazul de fata automobilul se deplaseaza spre stanga DATORITA fortei de frecare dintre cauciuc si asfalt. Asta e pentru cine nu stia. De aceea pe gheata nu poti pleca la fel de repede ca de pe asfalt.
Deci cand automobilul se deplaseaza spre stanga forta de tractiune este orientata spre dreapta iar forta de frecare spre stanga. Si astfel automobilul se deplaseaza .

Cand franezi cuplul de franare este orientat spre stanga iar forta de frecare te incetineste. Invers ca atunci cand autovehiculul e in accelerare .

Pana aici e simplu si logic .

Tu daca vrei sa imprimi o decelerare cat mai mare a masinii trebuie ca practic Ff sa fie cat mai mare . Dar practic Ff' te incetineste. Adica degeaba ai tu frane super-bune pe gheata, pentru ca Ff' pe gheata va fi foarte mic si masina nu va decelera foarte repede .

Clar pana aici ?

Ff creeaza un cuplu : Ff x D . Cuplul acesta "M" trebuie "invins" de catre cuplul creat dintre placute si discuri notat "m" .
Daca cuplul m este mic ( de exemplu apesi frana foarte usor ) atunci si cuplul M va fi mic si prin urmare masina va avea o decelerare mica .
Daca realizezi un cuplu foarte mare ( apesi pedala pana la fund ) atunci cuplul va fi foarte mare, Ff va fi foarte mare, roata se va bloca .

ok ?

Acum urmeaza comparatia dintre cele 2 roti .
La roata mica bratul fortei dintre placute si disc este aproape la fel de mare ( numai in desen ) ca bratul fortei dintre cauciuc si asfalt, sa zicem spre exemplu 1/2 .
Deci drept urmare pentru a realiza o forta de franare de 400 dintre guma si roata, forta de franare ce trebuie aplicata pe disc ( Fd ) va fi 400x 2/1 = 800 .
Acum dam jos roata mica si o montam pe cea mare . Raportul respectiv se schimba, sa zicem ca ajunge la 1/3 .
Vrem sa franam cu Ff=400, la fel ca in cazul precedent. Acum va trebuie sa ajungem la un Fd= 400 x 3/1 = 1200 .

Adica pentru a frana la fel ca cu roata mica, la roata mare trebuie sa aplicam o forta mai mare pe disc, adica sa apasam mai tare pe pedala de frana, adica presiune mai mare, adica caldura mai multa, adica discurile se vor incalzi mai repede, adica vom ramane fara frane mai repede .

Acum sper ca am lamurit problema.
Daca nici acum nu intelegi/nu ma crezi... cere-i un profesor de fizica sa iti explice.

M-ai lasat masca ! :-O

mi se pare ffff. amuzanta discutia....

totusi cauciucurile de spate in maxim 10 min. ajung la ghena...
pui ce gasesti 14...15 ce mai conteza cat mai carnoase sa fie sa tina cat mai mult....

Ai dreptate uwe

[Ciupanezu]

@Silviu: Exemplul tău este greşit din start.

Tu ai pornit de la premisa că o roată este mai mare decât cealaltă.
Eu ce ţi-am scris pe pagina anterioară?
Că roţile au aproximativ acelaşi diametru chiar dacă jantele au dimensiune diferită.

Ce nu înţelegi?

Uite un exemplu:



Diferenţa de diametru este de 1.33%.
Crezi că o asemenea diferenţă influenţează distanţa de frânare a maşinii?

[316i]

Voi aveti prea mult timp liber...

[ionusunt]

:lol:clar

[Ciupanezu]

Mă ce chestie, eu credeam că intru pe net când sunt ocupat.

[uwe]

mai bine va intalniti si puneti in practica

[Silviu]

@Silviu: Exemplul tău este greşit din start.

Tu ai pornit de la premisa că o roată este mai mare decât cealaltă.

Pai da. Din primul post am zis ca ar fi mai bine sa foloseasca roti MAI MICI . Daca rotile ar fi avut acelasi diametru... nu mai era nimic de demonstrat.

In sfarsit, las-o balta, eu am dreptate, ti-am demonstrat si teoretic, am testat practic ( cu roti mai mici cu 10% decat cele originale)...