istoria F1 Options

[iulian325]

pentru pasionati...
iata idolii mei...


Giuseppe (Nino) Farina

Poreclit Nino, Farina, şi-a început cariera in sporturile cu motor în perioada interbelică, mai întâi în cursele de viteză în coastă, iar mai apoi în întrecerile de pe circuite, cu Maserati, iar mai apoi cu Afla Romeo, echipă condusă atunci de Enzo Ferrari şi în rândurile căruia evolua Tazio Nuvollari. După ce a câştigat trei titluri naţionale într-o clasă inferioară, Farina s-a impus in Marele Premiu al Libiei care a avut loc la Tripoli în 1940, prima sa victorie importantă.

După război şi-a reluat activitatea de pilot, de aceasta dată evoluând însă cu un Maserati privat, însă când federaţia a decis înfiinţarea Campionatului Mondial de Formula 1, Farina a fost cooptat din nou în echipa Alfa Romeo, alături de Juan Manuel Fangio si Luigi Fagioli, formând astfel echipa "Celor Trei F".

1950 a fost un an în care Alfa Romeo a dominat campionatul, graţie celebrelor monoposturi Alfa 158, câştigând toate cele şase curse la care au luat startul. Farina a câştigat prima cursă de Formula 1 organizată vreodată, Marele Premiu al Marii Britanii de la Silverstone din 1950 şi alături de ea cursele din Elveţia si Italia, câştigând titlul mondial cu un avans de trei puncte în faţa lui Fangio, argentineanul, lider al campionatului înainte de ultima cursă, abandonând la Monza.

În ciuda câştigării titlului mondial, Farina a redevenit pilotul secund al echipei, fiind obligat să îi facă jocurile lui Fangio, astfel că în 1951 a reuşit doar o singură victorie, în Belgia.

După retragerea echipei Alfa Romeo din campionat, Farina a semnat un contract cu Scuderia Ferrari, însă şi aici a fost adus să joace rol secund, de aceasta dată pentru Alberto Ascari. Victoria din Germania 1953 avea să fie ultima din Formula 1.

În pararel cu activitatea din Formula 1, Farina a participat şi în numeroase alte Mari Premii care se organizau în întreaga lume deşi nu erau incluse în campionatul mondial şi şi-a făcut debutul în cursele de Sport Prototip, câştigând cursa de 24 de ore de la Spa-Francorchamps, împărţind împreună cu Mike Hawthorn un Ferrari.

Un accident într-o cursa de Sport Prototip de la Monza din 1954 a însemnat începutul sfârşitului. Deşi a revenit în Formula 1 în 1955 nu a mai fost pilotul de altă dată, astfel că după cursa de la Monza din acel an a decis să se retragă din Formula 1.

În 1956 s-a înscris la celebra cursă de 500 de mile de la Indianapolis, dar suferă un accident înainte de cursă şi nu mai ia startul. Revine după un an, însă accidentul mortal suferit de colegul său de echipă îl sperie şi decide să se retragă definitiv din orice competiţie auto. Avea 53 ani.

Farina a decedat în 1966 în timp ce conducea automobilul personal spre Reims pentru a asista la Marele Premiu al Franţei, fiind implicat într-un accident rutier în Franţa.

http://www.formula1.com/archive/halloffame...lery/261/0.html
http://www.alfaromeo.ro/history/1940-1950/personalitati3.php

Attached thumbnail(s)

 

[iulian325]

Bernd Rosemeyer

...În ianuarie 1938 a început si celebrul duel al recordurilor mondiale, între Auto Union si Daimler Benz.
Decis sa bata recordul de 406,3 km/h stabilit de Bernd Rosemeyer cu o masina Auto Union, Rudi Caracciola reuseste 428,5 si respectiv 436,8 km/h pe traseul tur-retur al pistei de la Avus.
Media orara? 432,6 km/h! Si suntem în 1938!
În ciuda vântului din ce în ce mai puternic, Bernd Rosemeyer va încerca sa bata performanta rivalului sau, masina Auto Union reusind o prima trecere cu 429,491 km/h, mai buna decât cea a lui Caracciola în prima trecere.
Din pacate, în cursa de întoarcere, la kilometrul 9, o rafala de vânt lateral a dezechilibrat masina care se deplasa cu peste 430 km/h, epava contorsionata fiind recuperata la o distanta de trei sute de metri. Rosemeyer a fost catapultat printre copaci, pierzându-si viata...

http://www.auto-business.ro/DetaliiInregis...nregistrare=124

On a short film sequence from the 1937 Coppa Acerbo, raced through the villages along the twisty Pescara circuit, one can see two Italian carabinieri looking at a Mercedes-Benz W125, the most powerful GP car of the pre-war era, going through a right-hand curve before coming out upon a short and narrow straight. Then, moments later, another car appears right behind the Mercedes, an Auto Union C type coming through the corner at seemingly a much higher speed. The Mercedes is caught up with just as it reaches the short straight. There, just as the cars are seemingly about to touch, the Auto Union driver acts without a moment's hesitation, the car shaking as it is suddenly forced out to the left. The next second the Auto Union goes up side by side with the Mercedes and, entering the next left-hander, the cars disappear in a cloud of dust with the Auto Union in front. The carabinieri are looking at each other, gesticulating with their hands and laughing. You can see the amazement and excitement in their eyes.

The only car Bernd Rosemeyer ever raced was the tricky rear-engined Auto Union, yet in his short career he established himself as the world's greatest natural racing talent ever...

On the Frankfurt-Darmstadt autobahn, just beyond the Langen-Morfelden crossing and set back amongst the trees stands a monument to the great Rosemeyer...

...on 28 January 1938, Bernd Rosemeyer, one of the most exceptional racing drivers in racing history, was killed in a world record attempt when his Auto Union Streamliner rolled over several times at some 430 km/h on the Frankfurt-Darmstadt autobahn...

http://www.forix.com/8w/rosemeyer.html
http://www.nivola.org/rosemeyer-e.asp
http://www.ddavid.com/formula1/rose_bio.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Bernd_Rosemeyer
http://www.kolumbus.fi/leif.snellman/zana.htm
http://www.kolumbus.fi/leif.snellman/rose.htm

Attached thumbnail(s)